Pestera Meziad

Pestera Meziad
Pestera Meziad

Asezare
Peştera Meziad este situata in judetul Bihor. Aceasta se deschide la o altitudine de 435 m, în versantul drept al Văii Peşterii, la 3,7 km amonte de confluenţa acesteia cu Valea Meziadului care, la rândul său, este afluent al Văii Roşia (bazinul Crişului Negru).

Pestera Meziad
Pestera Meziad

Acces
Punctul de plecare pentru vizitarea peşterii îl constituie oraşul Beiuş, situat pe DN 76 (Oradea-Brad-Deva) şi deservit atât de mijloace I.T.A. din direcţia Oradea şi Câmpeni-Petru Groza, cât şi de mijloace C.F.R. din direcţia Oradea. Din Beiuş se urmăreşte şoseaua spre Roşia-Aleşd (DR 764) până în comuna Remetea (9 km), de unde un drum neasfaltat dar bine întreţinut conduce în lungul Văii Meziadului până în satul cu acelaşi nume (9 km). Legătura Beiuş-Meziad este asigurată şi de mijloace I.T.A. În capătul de sus al localităţii se ramifică spre stânga valea Peşterii, accesibilă până la Cabana Meziad (2,5 km), mai ales în timpul verii, tuturor categoriilor de mijloace auto. Pentru a se ajunge la peşteră se urcă în continuare cu piciorul de-a lungul aceleiaşi văi încă 1,2 km, traversând o pitorească zonă de chei.
Peştera Meziad este cuprinsă şi în două trasee turistice, ambele marcate cu triunghi albastru. Primul, în lungime de 9 km, porneşte de la motelul ,,Leşu”, din Valea Iadului, situat la 24 km de Bucea (DN 1), şi răzbate direct la Peştera Meziad pe la obârşia Văii Peşterii. Cel de al doilea, însumând 22,5 km, pleacă de la staţiunea Stâna de Vale şi, având ca punct culminant Piatra Tisei (l 057 m), coboară în cele din urmă la Cabana Meziad.
Capacitatea de cazare a cabanei este de cca 40 locuri, repartizate în două clădiri. Cabana dispune de bufet. Datorită locului îngust din Valea Peşterii, posibilităţile de popas îndelungat sunt limitate.

Pestera Meziad
Pestera Meziad

Descriere
Peştera Meziad se desfăşoară pe două niveluri de carstificare, deosebite în mare măsură atât sub raportul lungimii lor, cât şi sub cel al aspectului pe care îl prezintă. Nivelul inferior însumează 1542 m şi se înfăţişează în general sub forma unei galerii neobişnuit de spaţioase, măsurând curent 20-30 m lăţime şi 15-20 m înălţime. Această notă de grandoare este imprimată de la bun început de marele portal de la intrarea în peşteră, care se ridică la 15 m înălţime şi a cărui boltă se arcuieşte într-o geometrie aproape perfectă. După 400 m, cavernamentul se reduce brusc, nivelul inferior prelungindu-se prin două galerii greu accesibile şi care, din această cauză, nu sunt incluse în sectorul turistic al peşterii.
Nivelul superior totalizează 3208 m, descriind un arc de cerc larg deschis, cu trei zone principale de racord cu galeria inferioară : Galeria Descendentă, Galena de Joncţiune şi Gâtul Dracului. Suprapunerea celor două niveluri în regiunea Podului Natural creează un spectacol deosebit de impresionant, înălţimea totală a cavernamentului ajungând aici la 35 m.
Galeriile care intră în compunerea nivelului superior se caracterizează, mai ales în ultima treime a peşterii, printr-o topografie mult mai labirintică şi printr-un grad mult mai ridicat de concreţionare. Este remarcabilă, îndeosebi, Galeria Gururilor, al cărei planşeu, desfăşurat pe aproape 100 m lungime, este în întregime acoperit cu o reţea de mici baraje de calcit.

Pestera Meziad
Pestera Meziad

Peştera Meziad a luat naştere ca urmare a captării subterane a două pâraie afluente Văii Peşterii : Pârâul Bradului, care a concurat la formarea sectorului aval al nivelului superior, începând cu Galeria Prăbuşirilor, trecând prin Sala Liliecilor, Sala Turnurilor şi Galeria Tulnicului şi terminând cu Galeria Descendentă, şi Pârârul Gropilor, pe seama căruia trebuie pusă geneza întregului sector amonte al cavităţii, de la „Poştă” şi Galeria Ponorului şi până la Sala Liliecilor; aceasta din urmă apare, deci, ca un punct de confluenţă subterană.
În momentul de faţă, drenajul subteran se realizează printr-un al treilea nivel de carstificare, aflat sub galeria inferioară şi complet inundat, ceea ce îl face inaccesibil. Resurgenţa sa este reprezentată de un izvor carstic aflat în malul drept al Văii Peşterii, cu 130 m mai jos de portalul de la intrare. La viituri, apele pătrund însă în peşteră prin Galeria Ponorului, cad în cascadă la capătul Galeriei cu Şanţ, traversează Sala Oaselor şi dispar printr-un sorb impenetrabil, pentru a reapare în galeria inferioară sub Gâtul Dracului; apoi, după ce parcurg întregul nivel inferior al peşterii, ele apar la zi sub marele portal şi confluează imediat cu Valea Peşterii.
În cursul evoluţiei cavităţii subterane, care a durat cel puţin un milion de ani, au existat mai multe faze de colmatare, în care apele au umplut cu aluviuni parte din sălile şi galeriile preexistente. Planşeul de calcar al peşterii a fost astfel acoperit cu un strat gros de pietriş şi nisip, care a ajuns pe alocuri până la boltă, contribuind la accentuarea aspectului labirintic caracteristic nivelului superior al peşterii, în cuprinsul acestui depozit s-au conservat numeroase fosile aparţinând ursului de cavernă, concentrate îndeosebi în Sala Oaselor.
Peştera Meziad oferă condiţii prielnice pentru hibernarea liliecilor, unele specii, cum este, mai ales, Miniopterus schreibersii, formând o colonie destul de mare în locul numit tocmai din această cauză Sala Liliecilor.

Pestera Meziad
Pestera Meziad

Date istorice
Prima semnalare a peşterii în literatura de specialitate aparţine geografului austriac Adolf Schmidl (1863), care publică şi un crochiu al cavităţii, însumând l 150 m. În perioada 1921-1926, peştera este explorată în trei reprize de Institutul de speologie din Cluj, ocazii cu care Emil Racoviţă şi colaboratorii săi întreprind mai ales cercetări biospeologice. În 1932, geologul clujean Erno Balogh iniţiază lucrări de topometrie, în urma cărora lungimea cunoscută a peşterii sporeşte la 3464 m. În sfârşit, în intervalul 1968-1972, Peştera Meziad face obiectul unor ridicări topografice de precizie, efectuate de o echipă a Sectorului Cluj-Napoca al Institutului de speologie „E. Racoviţă”, compusă din T. Rusu, Gh. Racoviţă şi V. Crăciun, ridicări care stabilesc lungimea reţelei subterane la 4 750 m şi plasează în acel moment Peştera Meziad pe locul 9 în ierarhia românească.

Pestera Meziad
Pestera Meziad

Condiţii de vizitare
Amenajarea peşterii se rezumă până în prezent la câteva scări metalice care înlesnesc depăşirea unor sectoare mai dificile (urcarea în Galeria Descendentă şi intrarea în Galeria Izvorului de Piatră). Traseul subteran este lipsit însă de alte dificultăţi tehnice şi nu necesită echipament special. Este recomandabilă utilizarea mijloacelor individuale de iluminat.
Peştera este declarată monument al naturii, vizitarea ei neputând fi făcută decât sub conducerea ghidului care se află la cabană. De altfel, accesul liber este limitat la Sala Mare, la extremitatea căreia galeria este barată de o poartă metalică încastrată într-un zid de piatră, iar în sectorul labirintic al nivelului superior vizitatorul neavizat se poate rătăci cu uşurinţă.

Pestera Meziad
Pestera Meziad

Atractii turistice
Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea
Cetatea Oradei
Biserica cu Luna
Casa memoriala Octavian Goga
Pestera de la Galaseni
Pestera Ghetarul de la Focul Viu
Pestera Urşilor de la Chișcău
Pestera cu Apa din Valea Lesului
Pestera de la Vadu Crisului
Pestera Igrita
Pestera Moanei
Statiunea Stana de Vale
Statiunea Baile Felix
Statiunea Baile 1 Mai

Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea
Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea
Cetatea Oradei
Cetatea Oradei
Biserica cu Luna - Oradea
Biserica cu Luna – Oradea
Casa memoriala Octavian Goga
Casa memoriala Octavian Goga
Pestera de la Galaseni
Pestera de la Galaseni
Pestera Ghetarul de la Focul Viu
Pestera Ghetarul de la Focul Viu
Pestera Urşilor de la Chișcău
Pestera Urşilor de la Chișcău
Pestera cu Apa din Valea Lesului
Pestera cu Apa din Valea Lesului
Pestera de la Vadul Crisului
Pestera de la Vadul Crisului
Pestera Igrita
Pestera Igrita
Pestera Moanei
Pestera Moanei
Statiunea Baile Felix
Statiunea Baile Felix
Statiunea Baile 1 Mai
Statiunea Baile 1 Mai
Statiunea Stana de Vale
Statiunea Stana de Vale