Pestera Hotilor

Pestera Hoţilor
Pestera Hoţilor

Asezare
Peştera (cunoscuta si sub denumirile de: Gaura Tâlharului, Gaura Hoţilor, Grota Haiducilor) se găseşte în versantul drept al Văii Cernei, la 186 m altitudine şi situată la numai 600 m distanţă de statuia lui Hercule din Băile Herculane (Judet Caras-Severin).

Pestera Hoţilor
Pestera Hoţilor (Grota Haiducilor)

Acces
Pornind din piaţa cu statuia lui Hercule (ridicata în 1847) urcăm scările de lângă biserica romanocatolică şi dăm în Aleea Liliacului.

Statuia lui Hercules din Baile Herculane
Statuia lui Hercule din Baile Herculane

Aici prindem marcajul triunghi albastru care ne duce pe serpentinele unei poteci, prin pădure de fag, până la chioşcul de pe Vârful Ciorici. Coborând puţin pe sub el ajungem la Peştera cu Aburi (14 m lungime), unde printr-o despicătură în stâncă ies cu zgomot înfundat aburi foarte calzi (52°). De aici, dacă continuăm să coborâm printre două cleanţuri o pantă foarte înclinată şi plină de grohotiş (nu există potecă şi nici marcaj), dăm de Peştera lui Adam. De la statuia lui Hercule până la Peştera (Grota) cu Aburii se fac 1 – 1 1/2 oră iar de aici la Peştera lui Adam 1/4-1/2 oră.
După vizitarea peşterii, dacă nu dorim să ne întoarcem pe la Grota cu Aburi, escaladăm un vârf de cleanţ şi continuăm să mergem în acelaşi sens de-a dreptul spre Cerna, pe pantă abruptă cu arboret şi pe alocuri cu grohotiş. După 3/4-1 oră de coborâş dificil pe potecă fără marcaj, care se pierde adesea, dăm de scările de la intrarea Peşterii Hoţilor. Coborând apoi treptele şi poteca până la drum (str. Uzinei), trecem pe sub hotelul Roman şi ne îndreptăm spre oraş pe malul Cernei. De la Peştera Hoţilor până la statuia lui Hercule sunt circa 600 metri.

Pestera Hoţilor (Grota Haiducilor)
Pestera Hoţilor (Grota Haiducilor)

Date istorice
Peştera a fost locuită încă din paleoliticul mijlociu şi, desigur, cunoscută şi de romani, care au construit în imediata apropiere vestitele Thermae Herculi ad Mediam. După cum atestă nenumăratele inscripţii care acoperă pereţii afumaţi ai galeriilor şi sălile luminate difuz, peştera constituie un obiectiv turistic încă de la începutul secolului al XIX-lea (cea mai veche iscălitură este din 1820). Autorul acestor rânduri (Şt. Negrea) a descoperit printre de iscălitura istorică a lui N. Golescu („ministru dinlăuntru” al guvernului revoluţionar din 1848), alături de cea a lui P. Ghica (probabil din familia Ghiculeştilor), datate 1836. Din păcate, în 1972 nu mai erau vizibile, fiind astupate de vopsea şi iscălituri proaspete.
În zilele noastre peştera este prezentată numeroşilor turişti şi celor veniţi la băi prin tabla indicatoare şi reclame sub numele de „Grota Haiducilor” în loc de neaoşul Peştera Hoţilor. Prima descriere apare în cartea lui Criselini din 1780. Cele dintâi cercetări ştiinţifice au fost făcute de M. Munk (1872, geologie), B. Milleker (1894, arheologie) şi K. W. Verhoeff (1897, faună), în 1929, R. Jeannel şi E. Racoviţă dau în seria „Biospeologica” o sumară descriere sub numele de Gaura Tâlharului. În 1961-1962 Şt. Negrea împreună cu A. Negrea şi L. Botoşăneanu au ridicat planul peşterii şi au întreprins cercetări extensive, între 1966 şi 1972 s-au efectuat cercetări ecologice (A. Negrea şi Şt. Negrea) şi arheologice ample (colectivul condus de C. S. Nicolăescu-Plopşor). S-a propus organizarea unui muzeu în peşteră. Dacă se va realiza, ar fi păcat ca „expoziţia” de iscălituri să dispară.

Pestera Hoţilor (Grota Haiducilor)
Pestera Hoţilor (Grota Haiducilor)

Descriere
Peştera este fosilă, dezvoltată pe un sistem de diaclaze care se întretaie în diferite unghiuri şi măsoară 143 m.
Aproape întreaga cavitate este luminată direct sau difuz prin cele trei deschideri; excepţie face Galeria cu Gururi, complet obscură. Deschiderile comunică între ele prin galerii nu prea înalte (2-4 m) şi prevăzute cu câteva hornuri. Galeria cu Săpături continuă cu o sală înaltă de până la 13 m, locuită de o colonie de lilieci, din care se poate trece aplecat în diaclaza Galeriei cu Gururi, a cărei înălţime scade treptat spre fund. Aici există nişte gururi pline uneori cu apă de infiltraţie.
Tavanul şi pereţii peşterii prezintă ici-colo concreţiuni banale, degradate aproape în întregime. Peste tot pe podea se găsesc depozite masive de argilă amestecată cu pământ, bătucite de picioarele oamenilor. Acesta pentru că, deşi nu are nimic atractiv în afară de pereţii încărcaţi de inscripţii (unele cu embleme şi chenare, artistic meşteşugite în culori, altele de o reală valoare istorică) peştera, fiind lângă drum, la îndemâna oricui, este foarte des vizitată de numeroşi trecători şi de grupuri organizate. Peştera Hoţilor de la Băile Herculane prezintă un interes deosebit pentru fauna sa şi pentru documentele arheologice din umplutură. Fauna terestră conţine trei specii troglobionte şi endemice de crustacei şi miriapode – dintre care unul descris de Verhoeff din această peşteră (Polydesmus subscabratus speleorum). În apa gururilor din fundul peşterii trăiesc două specii de crustacei subterani endemici descrişi tot de aici. După informaţiile primite de la Muzeul din Timişoara s-ar fi găsit oase de urs de cavernă. Săpăturile din deceniul trecut au scos la iveală unelte rudimentare de cuarţit datând din paleoliticul mijlociu (adică de circa 50 000 de ani), unelte din epipaleoliticul timpuriu (cam de acum 14 000 de ani), precum şi mai multe niveluri de locuire din neolitic, cu ceramică de tip Coţofeni.

Pestera Hoţilor (Grota Haiducilor)
Pestera Hoţilor (Grota Haiducilor)

Condiţii de vizitare
Datorită importantelor descoperiri menţionate mai înainte, peştera a fost declarată rezervaţie arheologică. Amenajarea peşterii constă din scările de beton cu balustradă până la intrarea 2 şi din închiderea cu gard de nuiele şi sârmă ghimpată a intrării în Sala cu Săpături pentru protejarea săpăturilor arheologice. Galeriile în care au acces turiştii pot fi vizitate la lumina zilei în ţinută de oraş ; în anotimpul rece se impune îmbrăcăminte mai groasă, aceste galerii fiind influenţate de temperatura de afară, în general peştera este relativ caldă (9-15 la gururile din fund, în iunie-decembrie), umedă şi străbătută de curenţi între cele trei deschideri.

Atractii turistice
Platoul Coronini, Grota cu aburi, Cascada 7 Izvoare, Ruinele Cetatii Sarmisegetusa, Muzeul de Istorie Nicolae Cena din Băile Herculane, Lacul Gozna (Valiug), Statiunea Baile Herculane, Statiunea Poiana Marului, Statiunea Semenic, Statiunea Trei Ape, Statiune Secu, Statiunea Crivaia, Pestera Comarnic, Pestera Popovat.

Platoul Coronini
Platoul Coronini
Grota cu aburi
Grota cu aburi
Cascada 7 Izvoare
Cascada 7 Izvoare
Ruinele Cetatii Sarmisegetusa
Ruinele Cetatii Sarmisegetusa
Muzeul de Istorie Nicolae Cena din Băile Herculane
Muzeul de Istorie Nicolae Cena din Băile Herculane
Lacul Gozna (Valiug)
Lacul Gozna (Valiug)
Statiunea Baile Herculane
Statiunea Baile Herculane
Statiunea Poiana Marului
Statiunea Poiana Marului
Statiunea Semenic
Statiunea Semenic
Statiunea Trei Ape
Statiunea Trei Ape
Statiunea Secu
Statiunea Secu
Statiunea Crivaia
Statiunea Crivaia
Pestera Comarnic
Pestera Comarnic
Pestera Popovat
Pestera Popovat