Pestera de la Vadu Crisului

Pestera de la Vadu Crisului
Pestera de la Vadu Crisului

Asezare
Vechi şi bine cunoscut obiectiv turistic, Peştera de la Vadu Crişului (din judetul Bihor) îşi trădează prezenţa prin tumultul apelor care, după ce i-au străbătut galeriile, se arunca în Crişul Repede printr-o frumoasă cascadă, situată în inima defileului pe care acest important râu transilvan îl formează între Şuncuiuş şi Vadu Crişului.

Pestera de la Vadu Crisului harta
Pestera de la Vadu Crisului

Acces
Aceste două localităţi constituie, de altfel, şi punctele terminus ale accesului cu mijloace auto: comuna Vadu Crişului este legată de DN l printr-o derivaţie asfaltată de 3 km, în timp ce la Şuncuiuş se poate ajunge şi pe un drum secundar care se desprinde la gura Văii Iadului din şoseaua ce urcă spre staţiunea Stâna de Vale. Distanţa care rămâne de parcurs cu piciorul pe poteca din lungul defileului este de aproximativ 2,5 km din ambele direcţii. La peşteră se poate ajunge foarte comod şi cu trenul, deoarece ea se află la numai 300 m de halta Peştera, de pe linia de cale ferată Cluj-Napoca- Oradea. În imediata vecinătate a obiectivului se întâlneşte Cabana Peştera Vadu Crişului, care dispune de cca 80 de locuri şi bufet permanent. Cele câteva mici poieniţe de pe malul Crişului oferă posibilităţi modeste de campare. Intrarea în peşteră se deschide la o altitudine de 305 m, pe aceeaşi terasă în stâncă de pe malul stâng al Crişului pe care se află şi cabana.

Pestera de la Vadu Crisului
Pestera de la Vadu Crisului

Date istorice
Actualele noastre cunoştinţe despre Peştera de la Vadu Crişului îşi au originea în explorarea temerară pe care cantonierul K. Handl o întreprinde în premieră în anul 1903, în perioada construirii căii ferate care traversează defileul. La foarte scurt timp după aceea, proprietarul terenului, contele Zichy realizează o primă amenajare turistică finanţînd montarea unor scări şi punţi de lemn iar J. Czaran editează cel dintâi ghid al peşterii (1905). Istoria cavităţii consemnează apoi cercetările de biospeologie întreprinse între 1921 şi 1927 de Institutul de speologie “Emil Racoviţă”, care efectuează studii privind climatologia subterană şi ecologia faunei cavernicole terestre şi subacvatice.

Pestera de la Vadu Crisului
Pestera de la Vadu Crisului

Descriere
Peştera, cunsocuta si ca: Peştera lui Zichy sau Peştera de la Vad, prezintă sectorul aval accesibil al unui drenaj subteran de 4,5 Km lungime aeriană care îşi are originea pe platoul carstic de la Zece Hotare unde Valea Peştireului este captată în subteran prin Peşera Bătrânului. Ea este constituită dintr-o galerie unică aproape complet lipsită de diverticule a cărei direcţie este stabilită de o puternică diaclază.Din această cauză galeria prezintă în cea mai mare parte a sa un aspect caracteristic, fiind relativ îngustă dar având bolta ridicată uneori la peste 20 metri. La 100 m depărtare de intrare apare un prim sifon impenetrabil dar accesul este asigurat de un nivel superior, fosil, care ia sfârșit în Sala Balconului după un traseu de 150 metri. Acesta este singurul sector în care concreţiunile şi în special scurgerile parietale sunt mai numeroase, dar majoritatea sunt degradate ca urmare a îndelungatei vizitări a peşterii în condiţii precare de supraveghere a vizitatorilor. Pe următorii 80 de metri, după ce se coboară din nou la nivelul cursului subteran, apa adîncă a acestuia ocupa întreaga lăţime a galeriei justificînd denumirea de Iad pe care primii exploratori, confruntaţi cu serioase dificultăţi de înaintare.
Apoi spaţiul se deschide în Sala Mare, după care peisajul subteran rămâne aproape neschimbat până la cel de al doilea sifon, cu plaje de pietriş şi argilă înşiruite alternativ pe cele două maluri ale pârâului. Acest al doilea sifon, situat a 750 m de la intrare, devine penetrabil în perioade mai secetoase, permiţând accesul în ultima porţiune a peşterii, mai bogat concreţionată şi formată din două coridoare convergente, dintre care doar unul este ocupat de apele pârâului. Punctul terminus îl constituie un al treilea sifon, de data aceasta permanent închis, a cărui traversare ar impune utilizarea scafandrului autonom şi care nu a fost până acum depăşit. Lungimea galeriei cuprinsă între intrare şi acest punct este de 1000 metri.

Pestera de la Vadu Crisului
Pestera de la Vadu Crisului

Condiţii de vizitare
Datorită mai ales diversităţii şi importanţei faunei cavernicole, Peştera de la Vadu Crişului este declarată monument al naturii. Ca urmare, ea este închisă şi nu poate fi vizitată decât sub conducerea ghidului. De altfel, întreg Defileul Crişului Repede constituie o importantă rezervaţie naturală, în perimetrul căreia turiştii au obligaţia de a respecta normele de protecţie a florei, faunei şi peisajului, în interiorul peşterii se interzice cu stricteţe orice acţiune care poate duce la degradarea cadrului subteran.
Traseul turistic al peşterii se desfăşoară pe o lungime de 500 m, între intrare şi locul numit „La Strâmtoare”, unde o prăbuşire de blocuri masive nu lasă decât o trecere îngustă. Acest traseu este amenajat cu scări şi punţi construite din prefabricate de beton montate pe grinzi metalice, astfel încât vizitarea peşterii nu impune un echipament special. Se recomandă, totuşi, folosirea cizmelor de cauciuc mai ales în perioadele ploioase, când pârâul subteran ajunge să depăşească pe alocuri nivelul punţilor. Cu toate că peştera a fost electrificată în anul 1969, sunt necesare, de asemenea, mijloace individuale de iluminat, deoarece instalaţia a devenit între timp nefuncţională.

Atractii turistice
Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea
Cetatea Oradei
Biserica cu Luna
Casa memoriala Octavian Goga
Pestera de la Galaseni
Pestera Ghetarul de la Focul Viu
Pestera Igrita
Pestera Meziad
Pestera Urşilor de la Chișcău
Pestera cu Apa din Valea Lesului
Pestera Moanei
Statiunea Stana de Vale
Statiunea Baile Felix
Statiunea Baile 1 Mai

Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea
Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea
Cetatea Oradei
Cetatea Oradei
Biserica cu Luna - Oradea
Biserica cu Luna – Oradea
Casa memoriala Octavian Goga
Casa memoriala Octavian Goga
Pestera de la Galaseni
Pestera de la Galaseni
Pestera Ghetarul de la Focul Viu
Pestera Ghetarul de la Focul Viu
Pestera Igrita
Pestera Igrita
Pestera Meziad
Pestera Meziad
Pestera Urşilor de la Chișcău
Pestera Urşilor de la Chișcău
Pestera cu Apa din Valea Lesului
Pestera cu Apa din Valea Lesului
Pestera Moanei
Pestera Moanei
Statiunea Stana de Vale
Statiunea Stana de Vale
Statiunea Baile Felix
Statiunea Baile Felix
Statiunea Baile 1 Mai
Statiunea Baile 1 Mai