Pestera de la Fanate

Peştera de la Fânaţe
Peştera de la Fânaţe

Asezare
Inainte de comuna Nucet (Judetul Bihor), la kilometrul 8 al şoselei DN 75, Crişul Băiţa primeşte pe dreapta apele Văii Bulzului.

Peştera de la Fânaţe
Peştera de la Fânaţe

Acces
Un drum de ţară, accesibil în parte şi mijloacelor auto, urcă pe această vale preţ de 2 km, până într-o poiană unde se întâlnesc trei viroage, dintre care doar cea din mijloc adăposteşte un pârâu modest, în capătul de jos al poienii începe o potecă ce urcă pe versantul viroagei din dreapta, numita Sodolul Plopului, până deasupra unui prag abrupt. Aici, tot în latura dreaptă, începe o cărăruie care se întoarce către gura văii, câştigând în continuare în înălţime până deasupra poienii. La foarte puţin timp după intrarea în pădurea de fagi, la o altitudine de 560 m, apare deschiderea înaltă şi largă a Peşterii de la Fânaţe.

Peştera de la Fânaţe
Peştera de la Fânaţe

Date istorice
Această peşteră se numără şi ea printre cavităţile intrate de multă vreme în inventarul speologic. Descrisă sau menţionată pe rând de E. Nedeţky (1774), A. Schmidl (1863), E. Bokor (1921), Z. Schreter (1922-1925), R. Jeannel şi E. Racoviţă (1929), ea a devenit cu timpul un obiectiv bine cunoscut din punct de vedere ştiinţific şi turistic. Ca urmare, o găsim deseori citată în lucrările de specialitate, mai ales de factură bio-speologică, dar şi în literatura pentru turism referitoare la Munţii Apuseni.

Peştera de la Fânaţe
Peştera de la Fânaţe

Descriere
Peştera de la Fânaţe este constituită în principal dintr-o galerie aproape rectilinie, lipsită de ramificaţii, a cărei lungime cunoscută însumează 300 m şi care oferă în cea mai mare parte a sa dimensiuni considerabile, ajungând la 15-20 m în lăţime şi la 10-25 m în înălţime. Podeaua, în general orizontală, este formată dintr-un strat gros de argilă acoperită cu pietre şi, spre fund, cu fragmente de crustă stalagmitică. În acest important depozit de umplutură s-au concentrat numeroase resturi scheletice ale ursului de cavernă care, prin degradare progresivă, au dus la constituirea unui humus bogat în compuşi fosfatici. Pereţii sunt în bună măsură concreţionaţi, dar majoritatea formaţiunilor au avut, din păcate, de suferit în lungul răstimp de când peştera este vizitată de turişti. După un pasaj mai strâmt, galeria principală ia sfârşit într-o sală ocupată în parte de blocuri prăbuşite, din latura dreaptă a căreia se poate ajunge într-un scurt sistem de galerii superioare, astfel încât lungimea întregii reţele subterane se ridică la 450 m.

Condiţii de vizitare
Sunt necesare numai mijloace de iluminat.

Atractii turistice
Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea
Cetatea Oradei
Biserica cu Luna
Casa memoriala Octavian Goga
Pestera cu Apa din Valea Lesului
Pestera de la Galaseni
Pestera de la Vadu Crisului
Pestera Ghetarul de la Focul Viu
Pestera Igrita
Pestera Meziad
Pestera Moanei
Pestera Urşilor de la Chișcău
Pestera Portile Bihorului
Statiunea Stana de Vale
Statiunea Baile Felix
Statiunea Baile 1 Mai

Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea
Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea
Cetatea Oradei
Cetatea Oradei
Biserica cu Luna - Oradea
Biserica cu Luna – Oradea
Casa memoriala Octavian Goga
Casa memoriala Octavian Goga
Pestera cu Apa din Valea Lesului
Pestera cu Apa din Valea Lesului
Pestera de la Galaseni
Pestera de la Galaseni
Pestera de la Vadu Crisului
Pestera de la Vadu Crisului
Pestera Ghetarul de la Focul Viu
Pestera Ghetarul de la Focul Viu
Pestera Igrita
Pestera Igrita
Pestera Meziad
Pestera Meziad
Pestera Moanei
Pestera Moanei
Pestera Urşilor de la Chișcău
Pestera Urşilor de la Chișcău
Pestera Portile Bihorului
Pestera Portile Bihorului
Statiunea Stana de Vale
Statiunea Stana de Vale
Statiunea Baile Felix
Statiunea Baile Felix
Statiunea Baile 1 Mai
Statiunea Baile 1 Mai