Pestera Cetatea Radesei

Pestera Cetatea Rădesei
Pestera Cetatea Rădesei

Asezare
Dacă intrarea în circuitul Someşului Cald se face din şoseaua care vine de la Ic Ponor, drumul până la Cetatea Rădesei va fi continuat pe deasupra versantului stâng al canionului.

Pestera Cetatea Rădesei
Pestera Cetatea Rădesei

Acces
Poteca marcată urcă la început abrupt prin pădure, trece prin faţa Peşterii de la Honu (lipsită de interes turistic), depăşeşte în suişuri şi coborâşuri repetate întreaga desfăşurare a cheilor şi, după ce traversează Valea Alunului Mic, coboară în Poiana Rădesei. De aici se urcă din nou pieptiş până deasupra canionului Rădesei şi, după câteva sute de metri, se coboară în cele din urmă pe o pantă rapidă de grohotiş până la intrarea în peşteră. Lungimea totală a acestei variante de acces este de aproximativ 4 km. Dacă se intenţionează ca vizitarea obiectivului să se facă pornindu-se din traseul Stâna de Vale – Padiş (marcaj bandă roşie), este recomandabil ca acesta să fie părăsit pentru realizarea circuitului în Poiana Vărăşoaia, indiferent de direcţia diin care se vine. Din mijlocul poienii se desprinde spre nord marcajul punct roşu care intră în circuitul Someşului. El urcă uşor până în cumpăna de ape care mărgineşte bazinul Someşului, coboară apoi spre izvoarele acestuia, urmează curba de nivel pe versantul drept al Pârâului Rădesei şi, după aproximativ l km de la Vărăşoaia, ajunge la firul apei, în faţa peşterii. Cea mai apropiată bază de cazare o constituie cabana turistică Padiş, dar se poate înnopta şi la cantonul silvic de la Ic Ponor.

Pestera Cetatea Rădesei
Pestera Cetatea Rădesei

Date istorice
Literatura pentru turism atrage atenţia asupra valorii pe care o prezintă Cetatea Rădesei (judetul Bihor) prin descrierea publicată în 1903 de J. Czaran. E Racoviţă şi R. Jeannel remarcă la rândul lor importanţa complexului carstic de la izvoarele Someşului Cald, pe care îl vizitează în 1921. Harta peşterii nu este publicată însă decât în 1976, sub semnătura lui M. Bloahu.

Pestera Cetatea Rădesei
Pestera Cetatea Rădesei

Descriere
Intrarea amonte în Cetatea Rădesei o înfăţişează sub forma unui grandios portal, ale cărui contururi neobişnuite au făcut să ţăcăne declanşatorul multor aparate fotografice. Măsurând 15 m în înălţime şi 7 m în lăţime, impunătoarea deschidere decupează în stâncă un oval de o regularitate aproape geometrică dar tăiat în partea de sus de discontinuitatea unei feţe de strat orizontală. Peştera propriu-zisă, a cărei lungime însumează 260 m, cuprinde spaţii subterane neverosimil de mari în comparaţie cu forţa pinului care le-a excavat. Doar timpul, măsurat în sute de mii de ani, este cel care poate lămuri această discrepanţă. La mai puţin de 15 m dincolo de portal, galeria se lărgeşte într-o primă sală de până la 30 m lăţime, în mijlocul căreia torentul curge în patul său de rocă, frământat de praguri şi de repezişuri. Un pinten de calcar ce proeminează din peretele stâng îngustează puţin locul dar, în scurt timp, după o arcadă rotunjită în boltă, golul subteran se amplifică din nou, imens, ca într-o lume de giganţi. Patru hornuri perforate în tavan lasă să se cearnă lumina zilei şi în penumbra care subţiază întunericul marginile sălii par şi mai îndepărtate. Drumul subteran al pârâului continuă printr-un coridor întunecat, înţesat de buşteni aduşi de viituri, apoi lumina se insinuează din nou, printr-o a cincea fereastră, larg deschisă în peretele din stânga. Ea se află la numai câteva zeci de metri de ieşirea din peşteră, acolo unde bolta se frânge în verticala falezei de calcar dar pereţii continuă să încătuşeze scurgerea apelor, formând canionul care ia sfârşit abia în Poiana Rădesei.

Pestera Cetatea Rădesei
Pestera Cetatea Rădesei

Condiţii de vizitare
Se recomandă cizmele de cauciuc şi mijloacele de iluminat, deoarece lumina care pătrunde prin deschiderile naturale ale peşterii nu este suficientă pentru ca traversarea acesteia să se facă în siguranţă, în mod obişnuit, depăşirea punctelor mai dificile este înlesnită de punţi şi scări de lemn, dar acestea se deteriorează repede şi de multe ori lipsesc cu totul.

Atractii turistice
Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea
Cetatea Oradei
Biserica cu Luna
Casa memoriala Octavian Goga
Pestera cu Apa din Valea Lesului
Pestera de la Galaseni
Pestera de la Vadu Crisului
Pestera Ghetarul de la Focul Viu
Pestera Igrita
Pestera Meziad
Pestera Moanei
Pestera Urşilor de la Chișcău
Pestera Portile Bihorului
Pestera de la Fanate
Pestera Magura
Pestera Coliboaia
Pestera Ferice
Statiunea Stana de Vale
Statiunea Baile Felix
Statiunea Baile 1 Mai

Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea
Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea
Cetatea Oradei
Cetatea Oradei
Biserica cu Luna - Oradea
Biserica cu Luna – Oradea
Casa memoriala Octavian Goga
Casa memoriala Octavian Goga
Pestera cu Apa din Valea Lesului
Pestera cu Apa din Valea Lesului
Pestera de la Galaseni
Pestera de la Galaseni
Pestera de la Vadu Crisului
Pestera de la Vadu Crisului
Pestera Ghetarul de la Focul Viu
Pestera Ghetarul de la Focul Viu
Pestera Igrita
Pestera Igrita
Pestera Meziad
Pestera Meziad
Pestera Moanei
Pestera Moanei
Pestera Urşilor de la Chișcău
Pestera Urşilor de la Chișcău
Pestera Portile Bihorului
Pestera Portile Bihorului
Peştera Măgura
Peştera Măgura
Pestera Coliboaia
Desen din Pestera Coliboaia
Peştera de la Ferice
Peştera de la Ferice
Statiunea Stana de Vale
Statiunea Stana de Vale
Statiunea Baile Felix
Statiunea Baile Felix
Statiunea Baile 1 Mai
Statiunea Baile 1 Mai