Manastirea Sucevita

Manastirea Sucevita
Manastirea Sucevita

Confesiune: ortodoxă
Hram: Invierea Domnului
Ctitor: familia Movileștilor
Tip: calugari

Datele mănăstirii
Datare: 1582
Țara: România
Localizare: Comuna Sucevita, jud. Suceava

Manastirea Sucevita
Manastirea Sucevita

Istoric:

Legenda spune că, mai târziu, pentru răscumpărarea a cine știe căror păcate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcții. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea domnitorului Petru Șchiopul. Monumentul este în realitate ctitorie comună a familiilor Movileștilor (mari boieri, cărturari și chiar domnitori ai Moldovei și Țării Românești, sec. XVI-XVII). Construit în stilul arhitecturii moldovenești – îmbinare de elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova, edificiul, de mari proporții, păstrează planul trilobat și stilul statornicit în epoca lui Ștefan cel Mare, cu pridvorul închis. Notă aparte fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legați prin arcuri în acoladă) plasați mai târziu pe laturile de sud și de nord; prin excelență „muntenești”, ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Țara Românească. Se mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater (100×104 m) de ziduri înalte (6 m) și groase (3 m) prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț și unul cu paraclis peste gangul intrării (stema Moldovei); se mai află încăperi ale vechii case domnești și beciuri.

Arhitectura:

Forma initiala mai poate fi vazuta in tabloul votiv: asezata pe un soclu de piatra, cu turla inaltata pe o baza patrata pentru a-i accentua zveltetea, elanul catre inaltime. Exonarthexul i-a fost adaugat in 1547 la initiativa mitropolitului Grigorie Rosca, considerat al doilea ctitor al bisericii.
Asa cum se infatiseaza astazi, Voronetul reprezinta unul dintre primele monumente moldovenesti creatoare de stil propriu, sinteza originala de elemente bizantine (plan treflat cu turla pe naos), gotice (tendinta de elansare a edificiului, arcurile frante la chenarele usilor si ferestrelor, prezenta contraforturilor) si strict autohtone (turla pe patru arcuri si baza stelata, ocnite sub cornisa, arcade oarbe la abside, friza si discuri smaltuite).
Arhitectura îmbină elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici din lemn din Moldova. Pictura murală interioară și exterioară este de o mare valoare artistică, fiind o amplă narațiune biblică din Vechiul și Noul Testament.

Pictura:

Pictura Interioara

Manastirea Sucevita
Manastirea Sucevita

» O trasatura caracteristica a picturii de la Sucevita este inclinata spre naratiune, configurand cicluri complete din vietile unor sfinti cum sunt: Sf. Pahomie, Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, Sf. Ierarh Nicolae, Sf. Mucenic Gheorghe, Viata lui Moise, etc, prezentate cu scop educativ. Stiinta si maiestria pictorilor se descifreaza cu deosebire in abordarea perspectivelor studiate, a spatiului artistic postbizantin din aceasta zona a Europei. 
» Pictura, realizata in fresca, a fost executata de doi pictori moldoveni, Ioan Zugravul si fratele sau Sofronie, si se pastreaza in forma originala. Programul iconografic al picturii interioare si exterioare respecta traditia constituita in prima jumatate a secolului al XVI-lea (epoca lui Petru Rares) dar introduce si unele teme noi, cu caracter teologico-dogmatic, cum este scena din conca naosului, reprezentand imnul liturgic, „Unul Nascut…” si alte reprezentari ale Sfintei Treimi.

Pictura Exterioara.

Manastirea Sucevita
Manastirea Sucevita

Pictura exterioara a Manastirii Sucevita este cea mai bine pastrata din grupul bisericilor moldovenesti cu pictura exterioara, singura care-si pastreaza latura de nord, unde este reprezentata scena „Scara virtutilor”, cea mai impresionanta, prin amploarea si contrastul dintre ordinea ingerilor si haosul iadului. In aceasta scena este redata lupta dintre bine si rau, incercarea omului de a pasi spre perfectiune, pentru a-si redobandi chipul pierdut prin caderea in pacat. 
» Pe peretii celor trei abside, in sapte registre, este redata „Rugaciunea tuturor sfintilor”, tema unica in arta crestin-ortodoxa, creatie a scolii de pictura din Moldova. 
» Fata sudica este decorata cu „Arborele lui Iesei”, avand la baza filosofii antice, „Acatistul Maicii Domnului”, „Rugul in flacari” si „Acoperamantul Maicii Domnului”. 

Muzeul:

Muzeul Manastirea Sucevita
Muzeul Manastirea Sucevita

Muzeul mănăstirii este în posesia uneia dintre cele mai bogate şi mai preţioase colecţii de artă medievală din Moldova: acoperămintele de morminte ale domnitorilor Ieremia (1606) şi Simion Movilă (1609), capodopere ale broderiei, totodată printre cele mai reuşite portrete laice din epocă: epitaful cu 10000 de mărgăritare (1597), caseta de argint cu părul doamnei Elisabeta, soţia lui Ieremia Movilă (vezi N. Iorga – Doamna lui Ieremia, C. Gane – Trecute vieţi de Doamne şi Domniţe).
Remarcabile sunt şi pietrele tombale din gropniţă ale celor doi Movileşti, cu unele influenţe munteneşti în decoraţia cioplită.

În complexul cultural-artistic de la Mănăstirea Suceviţa, vizitatorul dornic de a cunoaşte arta medievală a sec. al XV-lea şi al XVI-lea găseşte, reunite, arhitectură religioasă, de apărare şi civilă, monastică, pictură, sculptură în lemn şi piatră, broderii, manuscrise miniate şi argintărie. Expusă în actualul muzeu, fosta sală de consiliu situată pe latura de est a incintei, colecţia cuprinde broderii din sec. al XV-lea şi al XVI-lea, din vremea lui Ştefan cel Mare şi Ieremia Movilă, lucrate cu fir de aur, argint, mătase şi perle, portretele lui Ieremia şi Simion Movilă, un epitaf cu perle, tetraevangheliare ferecate în argint aurit, un chivot dăruit de mitropolitul Gheorghe Movilă.
Datorită valorii sale şi a rolului educativ, religios, cultural, Mănăstirea Suceviţa perlă a ortodoxiei româneşti, face parte din patrimoniul universal.

Biserica Învierii de la Mănăstirea Sucevița a fost inclusă în siturile care fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO care sunt protejate.

Manastirea Sucevita
Manastirea Sucevita

Lasă un comentariu