Manastirea Agapia

Manastirea Agapia
Manastirea Agapia

Confesiune: ortodoxă
Hram: Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (8 noiembrie)
Ctitor: Hatmanul Gavriil Coci
Tip: maici
Datele mănăstirii
Datare: 1641-1643
Județ: Neamt
Țara: România
Localizare: Valea pârâului Agapia
Coordonate: 47.171389 ; 26.2375

Manastirea Agapia
Manastirea Agapia

Istorie:

Istoria Mănăstirii Agapia este strâns legată de istoria Schitului Agapia Veche sau Agapia din deal. Denumirea de Agapia provine de la sihastrul Agapie care s-a nevoit în poiana unde se află astăzi Mănăstirea Agapia Veche. Deoarece mănăstirea din deal era greu accesibilă, după anul 1600 unii călugări s-au stabilit aici și au construit o biserică de lemn. Ctitorul Mănăstirii Agapia din Vale sau Agapia Nouă este hatmanul Gavriil Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu (1634-1653). El a construit Biserica cu hramul „Sf. Voievozi Mihail și Gavriil” în perioada 1641-1643, după planurile arhitectului Enache Ctisi de la Constantinopol. Lăcașul de cult a fost sfințit în anul 1646 de mitropolitul Varlaam Moțoc al Moldovei, înconjurat de un mare sobor de preoți și călugări, în prezența domnitorului Vasile Lupu.

Manastirea Agapia
Manastirea Agapia

În cei trei ani scurși de la zidire până la sfințirea bisericii, ctitorii au construit careul de chilii care însoțesc zidul de incintă, împreună cu turnul-clopotniță din piatră și granit de pe latura de răsărit. Atât ctitorii, cât și domnitorul au înzestrat mănăstirea cu mai multe moșii, mari sume de bani, cărți de cult, broderii și numeroase odoare sfinte. Hrisoavele și uricele din secolele următoare consemnează noi danii de moșii, sate, vii, iazuri, mori, prăvălii și sălașe de țigani robi făcute către mănăstire. Invaziile cotropitorilor au avut urmări dezastruoase pentru mănăstire. De mai multe ori călugării au fost siliți să se refugieze în munți sau să treacă munții în Transilvania, lăsând mănăstirea pustie. Menționăm doar atacurile turcilor și tătarilor din 1671-1672, când mănăstirea a fost avariată; jefuirea Agapiei de către tătari în iarna anului 1674-1675; prădarea mănăstirii de către poloni în 1680, care au transformat biserica mare în grajduri de cai sau avarierea mănăstirii de către oștenii regelui Sobieski în perioada 1689-1693.

La 16 septembrie 1821, în timpul domniei lui Mihai Șuțu (1819-1821), complexul monahal a fost mistuit de un incendiu.

Lucrările din anii următori au refăcut complexul monahal și a fost supraînălțat turnul clopotniță.
În anul 1847, pe latura de sud a incintei, la etaj, a fost amenajat un paraclis cu hramul Nașterea Maicii Domnului și Duminica Tututor Sfinților. Paraclisul a fost sfințit la 31 august 1847, iar catapeteasma sa a fost adusă de domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) de la Mănăstirea Bisericani.
Între anii 1858-1862, în timpul stăreției maicii Tavefta Ursache, s-au efectuat lucrări de restaurare ale bisericii: au fost adăugate la sudul altarului un diaconicon și la nordul altarului un proscomidiar, iar în partea de vest a fost prelungit pridvorul încoronat de un fronton în stil clasic. Maica Tavefta l-a adus pe pictorul Nicolae Grigorescu, pe atunci în vârstă de numai 20 ani, pentru a picta biserica în interior (1858-1861). Biserica a fost resfințită la 25 ianuarie 1862 de către arhiereul Calinic Miclescu de Hariopoleos. De asemenea, au fost renovate chiliile din incintă și biserica Mănăstirii Agapia Veche. În mănăstire au fost organizate o școală de patru clase pentru surorile tinere, ateliere de covoare și broderii, precum și o școală de pictură bisericească unde a predat Nicolae Grigorescu. În anul 1873, stareța Tavefta a îmbrăcat icoanele din catapeteasmă în argint, precum și icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni.
La 23 iulie 1903, un nou incendiu a produs pagube mănăstirii: au ars chiliile din incintă, clopotnița, acoperișul bisericii mari și 16 case din afara incintei. Paraclisul a fost refăcut pe cheltuiala prințesei Raluca Sturza. Pictura bisericii a fost acoperită de fum și funingine și astfel, în octombrie 1928, profesorul I.D. Ștefănescu, ajutat de ieromonahii Vichentie Malău și Ghervasie Hulubariu, a curățat picturile lui Nicolae Grigorescu.
Între anii 1961-1965, Mitropolia Moldovei și Sucevei a efectuat lucrări ample de consolidare, protecție și renovare a bisericii și a clădirilor din jurul ei. Paraclisul Nașterea Maicii Domnului a fost pictat în frescă în 1968-1969 de către profesorul Neculai Stoica, iar un an mai târziu un colectiv de pictori restauratori (ieromonah Firmilian Ciobanu, arhimandrit Sofian Boghiu, Gh. Trășculescu și Gh. Zidaru) au curățat picturile lui Nicolae Grigorescu din Biserica „Sf. Voievozi”.
Ample lucrări de restaurare a bisericii s-au desfășurat între anii 1995-2009, fiind corectate unele deficiențele structurale și refăcută pictura.

Este una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din România, având 300-400 maici și aflându-se pe locul doi ca populație după Mănăstirea Văratec.
Mănăstirea a fost construită între anii 1641-1643. Arhitectura bisericii nu are un stil specific. Ceea ce conferă o deosebită valoare acestui monument sunt frescele pictate de Nicolae Grigorescu, între anii 1858-1861.

Manastirea Agapia
Manastirea Agapia

Ansamblul Mănăstirii Agapia a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul de clasificare NT-II-a-A-10627 și fiind alcătuit din următoarele 7 obiective:
» Biserica „Sf. Voievozi” – datând din secolul al XVII-lea și având codul NT-II-m-A-10627.01
» Paraclisul „Nașterea Maicii Domnului” – datând din 1864 și având codul NT-II-m-A-10627.02
» Biserica de lemn „Sf. Ioan Bogoslov” – datând din 1821 și având codul NT-II-m-A-10627.03
» Chiliile – datând din secolele XIX-XX și având codul NT-II-m-A-10627.04
» Construcțiile din incintă – datând din secolele XIX-XX și având codul NT-II-m-A-10627.05
» Turnul clopotniță – datând din 1823 și având codul NT-II-m-A-10627.06
» Bolnița de lemn „Adormirea Maicii Domnului” – datând din 1780 și având codul NT-II-m-A-10627.07
La acestea se adaugă și Casa scriitorului Alexandru Vlahuță (o chilie în care locuia scriitorului când venea în vizită la mănăstire), transformată în 1966 în muzeu memorial. Ea datează din 1885 și are codul NT-II-m-B-10628.

Atractii turistice in zona:
Manastirea Sihastria
Manastirea Neamt
Cetatea Neamt
Lacul Izvorul Muntelui si Barajul Bicaz
Poiana Teiului
Poiana Largului
Statiunea Durau
Casa memoriala Ion Creanga

Manastirea Sihastria
Manastirea Sihastria
Manastirea Neamt
Manastirea Neamt
Cetatea Neamt
Cetatea Neamt
Lacul Izvorul Muntelui si Barajul Bicaz
Lacul Izvorul Muntelui si Barajul Bicaz
Poiana Teiului
Poiana Teiului
Viaductul Poiana Largului
Viaductul Poiana Largului
Statiunea Durau
Statiunea Durau
Casa Memoriala Ion Creanga - Humulesti
Casa Memoriala Ion Creanga – Humulesti

Lasă un comentariu