Cetatea Neamt

Cetatea Neamt
Cetatea Neamt

Asezare:
Cetatea Neamț (cunoscută impropriu sub titulatura Cetatea Neamțului) este o cetate medievală din Moldova, aflată la marginea de nord-vest a orașului Târgu Neamț (în nord-estul României). Ea se află localizată pe stânca Timuș de pe Culmii Pleșului (numită și Dealul Cetății), la o altitudine de 480 m. De aici, străjuia valea Moldovei și a Siretului, ca și drumul care trecea peste munte în Transilvania.

Cetatea Neamt
Cetatea Neamt

Acces:
Rutiere: Din Piatra Neamt urmarim DN15C pentru a ajunge la Targu Neamt. Daca vii dinspre Parcul Natural Vanatori Neamt, urmeaza DN15B si virezi stanga spre Targu Neamt aunci cand indicatoarele iti arata.

Cetatea Neamt
Cetatea Neamt


Distanţe:
localitaţile învecinate: Baltatesti 12 km, Agapia 15 km, Varatec 17 km.
104 km până în Iasi şi 273 km până în Cluj-Napoca
391 km până la Bucureşti.

Descriere.
Cetatea Neamț este construită din piatră de râu (folosită atât ca elevație, cât și ca umplutură a zidurilor), din piatra de carieră (folosită la arcade, pervazuri, piloni și contraforți) și rocă de gresie verzuie. Între cetate și restul platoului se află un șanț de apărare (pe latura de nord). În cetate se pătrundea pe o poartă („poarta mușatină”) aflată pe la mijlocul zidului nordic.
Fortul mușatin are forma unui patrulater cu laturi inegale; latura de nord are 38,50 m, latura de sud 37,50 m, latura de est 47 m și latura de vest 40 m. Zidurile sunt groase de aproape 3 m și aveau inițial o înălțime de circa 12-15 m, fiind susținute și consolidate în exterior de 18 contraforți puternici de formă prismatică, care corespund pe direcția zidurilor interioare. În cele patru colțuri ale fortului mușatin se află turnuri de apărare, care nu sunt plasate în exteriorul zidurilor, ca la Cetatea de Scaun a Sucevei și Cetatea Șcheia construite în aceeași perioadă, ci încadrate direct în scheletul de ziduri.

Cetatea Neamt
Cetatea Neamt

În mijlocul fortului se afla o curte interioară largă, înconjurată de încăperi cu diferite întrebuințări:
» pe latura de est se aflau închisoarea, monetăria, camera de provizii și cuhnea (bucătăria) – la parter și demisol, „neagra temniță”, paraclisul, cameră de locuit, camera pârcălabului și camera domnițelor – la etaj.
» pe latura de vest se aflau sala armelor – la demisol și parter, sala de sfat și judecată, o sală de trecere, un iatac și o cameră de taină – la etaj.
» pe latura de sud se afla un lapidarium – la demisol și parter și o terasă – la etaj.
» pe latura de nord nu existau încăperi, aici aflându-se doar zidul de incintă.
Încăperile din turnuri au plafoane sprijinite pe grinzi groase de stejar, iar celelalte aveau arcade boltite realizate din cărămidă. În curtea interioară se afla o fântână. Majoritatea încăperilor din cetate erau destinate soldaților, cetatea având rol de apărare, ea nefiind locuită de domnitor, familia sa și de sfetnici apropiați decât în caz de pericol. În mod obișnuit aici se aflau aproximativ 300 de oameni. Cetatea era vulnerabilă pe latura de nord, astfel că între zidurile cetății și Culmea Pleșului a fost săpat un șanț destul de adânc, care trecea prin imediata apropiere a zidului, după cum au dovedit săpăturile arheologice.

Cetatea Neamt
Cetatea Neamt


Ștefan cel Mare a poruncit supraînălțarea zidurilor cetății cu circa 6-7 m și construirea unui zid flancat de patru bastioane semicirculare pe latura de nord a fortului mușatin. Acest zid a încadrat o curte exterioară.
Pentru a evita apropierea dușmanilor de zidurile cetății, Ștefan cel Mare a dispus săparea unui șanț de apărare mult mai adânc și mai larg decât cel anterior, în partea de nord și nord-est a fortului. În cetate se pătrundea printr-un pod de acces arcuit cu o parte fixă și o alta mobilă, sprijinit pe 11 piloni de piatră de formă prismatică. Partea mobilă se afla pe porțiunea de pod dintre ultimul pilon și zidul bastionului și se putea ridica în caz de primejdie, printr-un sistem de scripeți, dar odată trecut de ea existau două capcane cu trape, cunoscute și sub numele de „curse de șobolani”.
Inițial, la cetate se ajungea de pe un drum care ocolea vârful Cerdacului, pe care se aflau „părcane”, sub formă de șanțuri întărite cu palisade. Drumul actual a fost construit abia în anul 1834, în timpul domniei lui Mihail Sturdza.

Cetatea Neamt
Cetatea Neamt

Istoric:

Cetatea Neamț (cunoscută impropriu sub titulatura Cetatea Neamțului) este o cetate medievală din Moldova, aflată la marginea de nord-vest a orașului Târgu Neamț (în nord-estul României). Ea se află localizată pe stânca Timuș de pe Culmii Pleșului (numită și Dealul Cetății), la o altitudine de 480 m și la o înălțime de 80 m față de nivelul apei Neamțului. De aici, străjuia valea Moldovei și a Siretului, ca și drumul care trecea peste munte în Transilvania.

Cetatea Neamț făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, în momentul apariției pericolului otoman. Sistemul de fortificații medievale cuprindea așezări fortificate (curți domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și cetăți de importanță strategică) în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având șanțuri adânci.

Cetatea a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru I Mușat, a fost fortificată în secolul al XV-lea de Ștefan cel Mare și distrusă în secolul al XVIII-lea (1718) din ordinul domnitorului Mihai Racoviță.

Cetatea Neamt
Cetatea Neamt

Cetatea Neamțului a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul de clasificare NT-II-m-A-10707.

Ca urmare a cercetărilor arheologice efectuate aici în a doua jumătate a secolului al XX-lea, au fost identificate mai multe etape de construcție a cetății. Nu au fost identificate aici fortificații anterioare, rezultând că prima construcție fortificată datează din epoca domniei lui Petru Mușat. Aici au fost descoperite monede din timpul domniei lui Petru I Mușat, acestea constituind o dovadă certă că Cetatea Neamț a fost construită în a doua parte a domniei lui Petru I, perioadă în care Moldova a cunoscut o dezvoltare economică și politică continuă.

Până la efectuarea acestor cercetări arheologice, istoricii au vehiculat mai multe ipoteze cu privire la perioada când a fost construită fortificația. Pornind de la informația din Bula papală din 1232 că în timpul șederii cavalerilor teutoni în Țara Bârsei, între anii 1211-1225, aceștia ar fi construit pe versantul estic al Carpaților un castrum muntissimum, unii istorici de seamă ca A.D. Xenopol, B.P. Hașdeu sau Dimitrie Onciul au acreditat ipoteza că Cetatea Neamțului a fost construiă de teutonici, un argument în plus constituindu-l însăși denumirea cetății. Cu toate acestea, nu s-a descoperit nicio mărturie arheologică sau documentară care să susțină această ipoteză.

Cetatea Neamț a reprezentat un avanpost fortificat important pentru apărarea graniței de vest a Moldovei și a trecătorilor Carpaților Orientali în fața politicii de continuă expansiune teritorială spre est a Regatului Ungar. Ea era una din cele mai bine întărite cetăți de care a dispus statul medieval moldovenesc și avea un rol important în sistemul general de apărare a țării.

Cetatea Neamt
Cetatea Neamt

În anul 1395, regele Sigismund de Luxemburg al Ungariei a întreprins o expediție militară asupra Moldovei, în scop de expansiune teritorială. După cum atestă Cronica veche moldovenească, domnitorul Ștefan I al Moldovei (1394-1399) i-a învins pe unguri la Hindău (azi satul Ghindăoani, aflat la circa 12 km sud de Târgu Neamț), fapt confirmat și de inscripția de pe piatra de mormânt a lui Ștefan I aflată în Mănăstirea Bogdana. Cronica oficială maghiară și documentele emise de Sigismund consemnează că armatele regale au înaintat până la reședința domnească, asediind probabil și Cetatea Neamț. La 2 februarie 1395, s-a emis un act de cancelarie, „ante castrum Nempch”, care constituie prima atestare documentară a cetății.

Cetatea Neamt
Cetatea Neamt

Primul document care menționează numele unui pârcălab (comandant de cetate) datează din anul 1407. Pârcălabii cetății făceau parte din sfatul domnesc, atât în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), cât mai ales în timpul lungii domnii a lui Ștefan cel Mare (1457-1504). Drintre aceștia sunt de menționat Șandru, Stanislav Rotompan și Arbore cel bătrân.

Locuri de interes deosebit:
Manastirea Agapia
Manastirea Sihastria
Statiunea Baltatesti
Monumentul Eroilor (Monumentul Vânătorilor de Munte) din Targu Neamt
Muzeul de Istorie si Etnografie Targu Neamt
Casa Memorială Veronica Micle
Casa Memorială Ion Creangă
Rezervatia de zimbrii de la Vanatori-Neamt

Manastirea Agapia
Manastirea Agapia
Manastirea Sihastria
Manastirea Sihastria
Statiunea Baltatesti
Statiunea Baltatesti
Monumentul Eroilor (Monumentul Vânătorilor de Munte) din Targu Neamt
Monumentul Eroilor (Monumentul Vânătorilor de Munte) din Targu Neamt
Muzeul de Istorie si Etnografie Targu Neamt
Muzeul de Istorie si Etnografie Targu Neamt
Casa Memoriala Ion Creanga - Humulesti
Casa Memoriala Ion Creanga – Humulesti
Rezervatia de zimbrii de la Vanatori-Neamt
Rezervatia de zimbrii de la Vanatori-Neamt